SCURT ISTORIC AL BIBLIOTECII PUBLICE

• Prima atestare documentară a bibliotecii publice din Ţăndărei o constituie o scrisoare din 20 ianuarie 1916 adresată de către învătatorul Alexandru Petrescu, fratelui său, elev la Şcoala Normală, C. Negri” din Galaţi, în care se menţionează printre altele: ,, Biblioteca a făcut apel prin ziare către toţi acei ce doresc ridicarea nivelului cultural al locuitorilor, să ne doneze cărţi, reviste, etc. Am si primit câteva colete si cărţi !”.
• Din alte cercetari documentare s-a stabilit că biblioteca a fost înfiinţată în luna august 1915. Iniţiativa a aparţinut unui grup de intelectuali, printre care Mihai Muşetescu-institutor în satul Strachina, comuna Ţăndărei preşedinte al Comitetului de iniţiativă, Alexandru Petrescu- învăţător, Victor Teodorescu, elev clasa a VI-a normala, Jan Dobrescu, elev clasa a V-a liceu. La baza organizării instituţiei nou înfiinţate a stat un statut de funcţionare adoptat de Comitetul de înfiinţare în care erau prevăzute drepturile şi îndatoririle fiecărui membru al bibliotecii precum şi veniturile acestora din cotizaţii, donaţii, etc.
• Sediul bibliotecii a fost pentru început în cancelaria şcolii primare din Ţăndărei, apoi s-a mutat cu chirie intr-un local în locuinţa lui Grigore P. Toma.
•  Întreaga acţiune de întreţinere şi înzestrare a bibliotecii rămanea în sarcina Comitetului de iniţiativă care a folosit mijloacele cuvenite pentru procurarea de venituri din cotizaţii, liste de subscribţie, serbări, colete de cărţi, apeluri către autori si scriitori, pentru a dona din lucrările lor. Sunt menţionate ca documente copii ale unor scrisori adresate lui Nicolae Iorga la Vălenii de Munte, G. Coşbuc- Bucureşti, Al. Vlahuţă-Râmnicu Sărat, Duiliu Zamfirescu-Sulina, Barbu Ştefanescu Delavrancea – Bucureşti. În cea adresată lui N. Iorga se subliniază de către semnatarii scrisorii…,, Necesitatea unei biblioteci era asa de simţită aici , incât e destul să vă afirm că după două luni de la înfiinţarea ei, e fercventata de peste 150 de tineri care au consultat peste 150 de volume, în afară de reviste si alte publicaţii pe care biblioteca le primeste.
• Într-o altă scrisoare adresată în acelasi scop lui Mihail Sadoveanu se menţionează că biblioteca numară peste 300 de volume, donate în mare parte de ,, domnii autori”, primeste 10-15 reviste şi are mobilier pentru păstrarea cărtii şi lectură confortabilă. În marea majoritate a cazurilor, apelurile Comitetului de iniţiativă erau onorate de către destinatarii scrisorilor. Acest lucru îl aflam din scrisorile de  mulţumire adresate celor care au făcut donaţii pentru bibliotecă, cum este cea adresată de C.Popescu- Azuga : ,, Vi se aduc călduroase mulţumiri pentru donaţiunea ce aţi făcut bibliotecii noastre. Odată cu aceasta ţinem să vă arătăm toată bucuria noastră ce am simţit cănd am văzut că mai sunt încă şi din aceia pe care îi mişcă starea culturală dureroasă a celor mulţi şi obidiţi. Vă păstrăm cele mai frumoase sentimente. Preşedinte V. Dobrescu, casier Al. Petrescu”.
•  Acţiunea de dotare a bibliotecii fondate în august 1915 a continuat mulţi ani după aceea.
•  Până în anul 1919 biblioteca a funcţionat sub denumirea de Biblioteca Sătească ,,I.L. Caragiale” comuna Ţăndărei. În acelaşi an a fost afiliată Căminului Cultural ,,Sf. Voievozi” şi a fost preluată de învaţătorul C. Petrescu în calitate de administrator bibliotecar.

În prezent biblioteca dispune de un fond de 34249 unitaţi de bibliotecă.

Total colecţii (unităţi de bibliotecă): 34249 unități de bibliotecă

Program de funcţionare:

          

Sediul Central - Strada București, Nr. 159

Luni-Joi : 8.00 – 16.00

Vineri: 8.00 – 14.00

Sâmbătă, Duminică – Liber

Filiala- Aleea blocurilor:

             Luni- Joi: 8.00 – 12.00 13.00 – 17.00

             Vineri: 8.00 - 14.00

          

Calculatoare :   7 

Internet: da

Biblionet:

• Din august 2010 biblioteca a fost dotată cu 6 calculatoare, web cam, cǎști, scanner, imprimantă, videoproiector cu ecran.

Lansarea serviciului Biblionet : 28 septembrie 2010.

Servicii, dotări :

• Acces la Internet gratuit
• Comunicare Internet
• Redactare documente
• Imprimare
• Scanare
• Inscripţionare CD/DVD
• Asistenţă utilizatori noi
• Instruire utilizatori noi
• Video-proiecţie
• Jocuri instructiv-educative INTUITEXT
• Sesiuni de formare utilizatori
• TV, cablu tv

Servicii bibliotecă:

• Accesul liber la un fond de peste 9000 de volume din toate domeniile cunoaşterii umane
• Împrumut la domiciliu
• Studiu documentar
• Împrumut interbibliotecar
• Lectură in bibliotecă 
• Întocmire bibliografii tematice, referate  
• Ludotecă
• Realizări importante:
  • Implementarea programului BIBLIONET
  • Lansarea lucrării „Almanahul Ţăndăreiului” de George StoianFond documentar special:
  • Mapa documentară „Ţăndarei”donată de scriitorul şi jurnalistul George Stoian
  • Micromonografia ,,Paul Georgescu’’ scrisă şi documentată  de prof. Stanciu Jana
  •  LUDOTECA
  • Proiectul ,, DAR DE LECTURĂ”
  • Implementarea programului de informatizare a blibliotecii ZONA-BIBLIO
  • Catalogul on-line
           
• Alte informații: 
  
• ORAŞUL ŢĂNDĂREI
  Populaţie: 10289 locuitori
  Contact Primărie :
  • Tel. 0243273529
  • Fax 0243273522
  • E-mail : primaria_tandarei@yahoo.com
  • E-mail biblioteca Orășenească ,, I.L.Caragiale Țăndărei": biblioteca.tandarei@yahoo.com
  • Tel. 0243273354
  Site web bibliotecă : http://www.tandarei.zona-biblio.ro/ro
  
  
  Catalog online bibliotecă: http://www.tandarei.zona-biblio.ro/ro/
• Amplasare în teritoriu orașul Țăndărei :
  • Oraşul Tăndărei este situat în partea de nord-est a judeţului Ialomiţa şi formează, împreună cu municipiile Slobozia, Feteşti şi Urziceni, reţeaua aşezărilor urbane a judeţului Ialomiţa. Oraşul este mai puţin dezvoltat sub aspect economic şi al echipării tehnice şi sociale decât celelalte trei oraşe, dar ocupă o poziţie cheie în zona de nord-est a judeţului. Populaţia în anul 2006 era de 12.549 locuitori, oraşul situându-se în categoria oraşelor mici (sub 20000 locuitori). Rolul teritorial important al localităţii este determinat de poziţia sa în cadrul reţelei de transport şi de căi de comunicaţii, precum şi de funcţiile de servire a populaţiei rurale din zonele învecinate.
  Legături în reţeaua de localităţi
  Oraşul Ţăndărei este un nod rutier, cuprinzând două trasee majore care se întâlnesc
• în centrul oraşului, respectiv DN 2A Bucureşti-Constanţa şi DN 21A dinspre Brăila.
  Suprafaţă (intravilan, administrativ)
  • Suprafaţa totală a localităţii este de 11.325 ha, din care suprafaţa de 721,88 ha reprezintă intravilanul localităţii, iar 9286 ha extravilan.
  Scurt istoric:
  
  
  Ţăndăreiul a devenit oraş în anul 1968. Istoricul C.C. Giurescu apreciază că Ţăndăreiul face parte (alături de Buşteni, Plopeni, Brădieni) din categoria localităţilor cu nume de pădure. Istoricul este de părere că i s-a spus aşa de la urmaşii lui Ţandără, întemeietorul sau primul stăpân al satului, care la rândul său a căpătat această poreclă de la ţandăra care sare din trunchiul copacului la tăiatul cu toporul.  Deşi există certitudinea că este mult mai vechi, satul Ţăndărei este atestat documentar pentru prima dată la 18 iunie 1854, într-un hrisov emis la Bucureşti, la cancelaria lui Mihai Viteazul, prin care domnul întăreşte boierului Necula o serie de proprietăţi. Printre martorii participanţi la această confirmare se numărau şi „Gonţea şi Voicăi de Ţăndărei” (Sursa: Tătăreanu Iosif – Monografia Ţăndărei). Prima menţiune cartografică a localităţii s-a făcut în harta militară austriacă a Tării Româneşti, alcătuită între anii 1787-1791, de serviciul topografic al armatei austriece. La sfârsitul secolului al XVIII-lea, moşia şi satul Tăndărei intră în stăpânirea lui Filip Lenş, crescut sub protecţia lui Ipsilanti şi ocupând diferite funcţii în administraţia Tării Româneşti. Cea mai veche împărţire a judeţului în plasii se cunoaşte din anul 1778. Tăndăreiul face parte din plasa Oraşul. Odata cu instituirea Regulamentului Organic (1831-1848), organizarea anterioară se modifică şi Tăndăreiul face parte din plasa Balta. Din anul 1859 pâna în 1864, Tăndăreiul a avut statut de sat, în componenţa căruia intrau câteva cătune. După aplicarea Legii comunale elaborate de A.I.Cuza, devine comună, reşedinţa plasii Balta. În legătură cu populaţia localităţii, cea mai veche informaţie provine din anul 1861, când Tăndăreiul, cu cătunele Câineasca, Strachina şi Musteanca avea 261 case şi 310 familii. În anul 1874, comuna avea o populatie de 1235 locuitori, fiind una din cele mai mari comune din cele 22, câte avea plasa Balta.Prin Legea din 01.04.1901, se formeaza plasa Tăndărei, cu reşedinţa la Tăndărei si având arondate 12 comune, administrată de un revizor comunal. Din 23.04.1905, Ţandareiul preia si comunele fostei plasii Iazul.  Între anii 1930-1940, cu sprijinul primăriei au fost realizate construcţii importante pentru comună: Scoala primară din satul Gara, Cantina şcolară din satul Strachina, Piaţa din satul Gara, Grajdul comunal al primăriei, Clopotniţa de la biserica din comuna, Judecătoria de pace. În perioada 1938-1944 se realizează electrificarea comunei, iar în anul 1932, se formează noua comună Tăndărei Gară, împreună cu Strachina. Între anii 1950-1960, Tăndăreiul a făcut parte din raionul Feteşti, regiunea Constanţa. În anul 1960 se înfiinţează Liceul Teoretic. Între anii 1960-1968 face parte din Raionul Feteşti, regiunea Bucureşti. În anul 1968, prin Legea nr.2 din 16.02.1968, emisă de Marea Adunare Naţională, Tăndăreiul este declarat oraş, format prin contopirea a trei sate: Tăndărei, Tăndărei Gară şi Strachina. Dezvoltarea oraşului Tăndărei în ultimele decenii a fost influenţată de o serie de factori, precum:- tranzitarea oraşului de artere rutiere de importanţă naţională şi judeţeană (DN 2A, DN 21 A, DJ 212),- tranzitarea oraşului de tronsonul de cale ferată Feteşti-Făurei, care leagă 2 artere magistrale ale reţelei naţionale de cale ferată (Bucureşti-Brăila şi Bucureşti-Constanţa),- prezenţa râului Ialomiţa în
• zona de sud şi a lacului Strachina la vest),- amplasarea platformei industriale în partea de nord-vest a oraşului şi realizarea racordului CF cu artera Slobozia-Feteşti,-  realizarea zonei de blocuri şi a unor dotări de educaţie şi sănătate în partea de est a oraşului, ceea ce a sporit atractivitatea acestei zone în detrimentul celorlalte cartiere.
  Elemente ale cadrului natural:
  
  
  Localitatea Ţăndărei este una din marile aşezări de câmpie, situată în Bărăganul central, pe malul stâng al Ialomiţei, pe terasă, la 24 km amonte de locul de vărsare în Dunăre, într-o zonă unde râul face multe meandre. În apropiere, se află limanul fluviatil cunoscut cu numele de lacul Strachina, care se întinde pe o distanţă de aproximativ 10 km spre nord până în comuna Valea Ciorii. În lunca Ialomiţei s-au format soluri aluviale fertile, cu conţinut ridicat de substanţe nutritive, care au oferit posibilitatea de a practica agricultura şi creşterea animalelor. Pe ambele maluri se află pâlcuri de pădure cu arbori de esenţă moale numite zăvoaie. La 5 km est se află pădurea Chirana în care predomină stejarul.  Clima oraşului Ţăndărei este asemănătoare cu cea a judeţului Ialomiţa, excesiv continentală, teritoriul aflându-se sub influenţa maselor de aer estice continentale, vestice oceanice şi sudice mediteraneene, materializate în vânturi aspre din nord-est (Crivăţul), uscate din sud-est (Austrul), care provoacă adesea îndelungate perioade de seceta. Este influenţată şi de precipitaţiile scăzute neuniforme şi cu diferenţe mari de la un anotimp la altul.